Nume de tatar sau de boier?

O veche legenda spune ca numele de "Botosani" s-ar trage de la Hanul Tatarilor, Batus-chan, care in anul 1240 a pradat Europa, din Polonia pana in Bulgaria, iar hoardele sale au trecut peste Transilvania, Serbia, Silezia si Croatia. Se spune ca pe atunci, pe aceste meleaguri era un satuc sarac si umil, in care traia o mana de oameni, in ciuda faptului ca pe aici treceau targovetii cu marfuri scumpe din Orient spre Occident. Hanul Tatarilor intentionand sa praduiasca acesti targoveti si-a stabilit resedinta aici, ulterior schimband numele locului. Cum se numea inainte de acest fapt se pare ca s-a pierdut in negura vremii. Legenda ar fi fost credibila, daca un pamantean al locurilor nu ar fi facut cercetari solide si apoi sa lase scris, ca adevarul este altul. Numele s-ar trage de la una dintre familiile alese ale Moldovei, pomenita in documente foarte vechi, contemporane cu Stefan cel Mare. Nicolae Iorga scria ca boierul Botas a trăit pe aceste meleaguri pe la începutul mileniului II, el a fost stramosul si de la el a inceput viata locuitorilor satului care s-a transformat mai tarziu in targ de mestesugari dar si punctul de schimb pentru marfurile care circulau pe cele mai vechi drumuri comerciale medievale din Europa. De altfel, cea mai veche pecete a targului Botosani, cunoscuta pana acum, are drept marca un paun cu coada rasfirata si poarta inscriptia: "pecetea targu Botas". Ea apare mentionata intr-o carte a targovetilor, in care se vorbeste despre o judecata a vornicilor de Botosani, pe la 5 august 1670. Inca se mai pastreaza si astazi insemnul paunului pe stema oficiala a judetului. Botosaniului apare pentru prima data atestat documentar in anul 1439, în Letopiseţul Ţării Moldovei scris de cronicarul Grigore Ureche. Descoperirile arheologice de pe teritoriul judetului arata insa ca asezari omenesti au existat aici inca din paleolitic.